Articole | | Încărcat de: Hojda Dragos
Arsenul și riscurile lui pentru sănătate. Poluarea din zona Maramureș
Despre poluarea din Maramureș s-au scris mii de articole. Însă iazurile de decantare tot acolo sunt și tot produc poluare majoră. E nevoie de mulți bani pentru ecologizări, sunt un motiv pentru care unele zone nu se pot dezvolta din punct de vedere turistic, la care adăugăm alte și alte probleme de mediu și sănătate. Organizația Go Green Resources a adus în atenție riscurile pentru sănătate legate de arsen, care a avut numeroase utilizări în metalurgie, agricultură, industria farmaceutică, producția sticlei, industria semiconductorilor etc.
„În natură se găsește preponderent în sulfuri polimetalice. În regiunea minieră Baia Mare se află în conținuturi diferite cu o particularitate de arseno-pirită în zăcământul Șuior. Prezența arsenului în zona orașului Baia Mare a fost accentuată prin depozitarea necontrolată a 500 mii de tone de concentrat de pirită arsenioasă în perimetrul Flotației Centrale și alăturat acesteia. Forma cea mai gravă de expunere a fost prin construcția unor movile de concentrate de pirită de aproximativ 110 mii de tone pe Iazul Central și tratarea acesteia prin leșiere bacteriană.
Aceste concentrate au fost expuse mulți ani factorilor de mediu și a determinat concentrații foarte mari de arsen și alte metale grele în aval de locațiile de depozitare.
În prezent, sursa de poluare cu arsen o reprezintă atât zăcământul Șuior, cât și depozitele de deșeuri miniere provenite din acesta, prin ignorarea celor mai elementare reguli. Numeroase studii au dovedit că expunerea populației (prin apă și alimente contaminate) la arsen a crescut incidența cancerului pulmonar, al vezicii urinare și rinichi, piele, ficat și prostată, etc. În cadrul unor cercetări ale ONG-ului au fost determinate valori ale arsenului care depășesc limitele maxim admise în arealul Baia Mare. De asemenea, alte studii au confirmat prezența arsenului în limite alarmante. Epoca bronzului a început când a fost descoperit aliajul dintre cupru cu staniu sau arsen. Din acea perioadă s-au înțeles riscurile pentru sănătate ale arsenului și s-a căutat înlocuirea doar cu staniu, dezvoltând exploatarea și valorificarea acestuia, inclusiv mari rute comerciale.
Dacă din epoca bronzului s-a înțeles toxicitatea arsenului, atunci cum este posibil ca azi, în „epoca de nimic”, să nu se acționeze pentru controlul răspândirii arsenului și altor metale grele (efect de cocktail) din perimetrul Șuior, Flotația Centrală, iazurile de decantare, Cuprom, fostul depozit de pe strada Oborului, etc. Răspunsul este doar ignoranță îmbinată cu ipocrizia trâmbițării protecției mediului de către toate „autoritățile competente” și ministerele de resort la care se adaugă mișcările ecologiste organizate în ONG-uri, persoane fizice/ juridice, presă, politicieni, etc. cu pretenția de atotștiutori despre mediu.