Reciclarea poate deveni un pol de dezvoltare în România mai ales datorită investiţiilor din ultimii ani şi anunţate în noi unităţi, dar şi a celor care se vor realiza în următoarea perioadă.

Acest lucru ar putea aduce ţării noastre un avantaj competitiv faţă de multe ţări din Europa care nu au ţinut pasul cu noile tehnologii.

Însă un pas important care ar susţine mai departe reciclarea este colectarea, unde, cu excepţia Sistemului de Garanţie-Returnare, care a mai mişcat lucrurile, România face paşi timizi de dezvoltare. Compostarea deşeurilor vegetale, reciclarea şi reutilizarea textilelor, transformarea resturilor organice în biogaz şi recuperarea materialelor valoroase din echipamente electrice şi electrocasnice sunt segmente ale economiei circulare unde companiile ar putea paria tot mai mult în viitor, însă este nevoie de o legislaţie şi de fonduri guvernamentale care să le susţină. Mai mult, e nevoie de creşterea gradului de conştientizare a nevoii de colectare selectivă a deşeurilor pentru a le tranforma în resursă, în bani care se vor întoarce înapoi în economie. Pe de altă parte, România trebuie să se uite şi către scăderea traficului, îmbunătăţirea trasportului în comun prin investiţii în vehicule mai puţin poluante şi creşterea spaţiilor verzi care ar îmbunătăţi calitatea vieţii în marile oraşe. Per total, economia circulară face paşi mici, dar siguri, de dezvoltare, însă este nevoie de eforturi consistente pentru a menţine drumul spre neutralitate climatică.

Citește mai mult