Reducerea costurilor operaţionale, creşterea eficienţei resurselor sau îmbunătăţirea imaginii şi a reputaţiei sunt doar câteva dintre beneficiile de care o companie de mărime medie (între 100 şi 500 de angajaţi) şi nu numai poate profita în momentul adoptării unui model de economie circulară. Dar ce este economia circulară? Vorbim despre o abordare sustenabilă în gestionarea resurselor, care încurajează reducerea, refolosirea și reciclarea materialelor pentru a minimiza deșeurile și impactul asupra mediului.
Economia circulară, o prioritate pentru companii
În ultimii ani, economia circulară pare că a devenit o prioritate pentru multe companii, pe măsură ce acestea caută modalități de a reduce impactul lor asupra mediului.
“ Sustenabilitatea este un pilon strategic pentru BCR. Avem un obiectiv clar definit de a directiona fonduri de finanţare pentru tranziţia la o economie verde. Dorim ca, până în 2026, să ajungem la 25% din portofoliul de credite în finanţări pentru proiecte ce au un impact benefic asupra mediului, cum ar fi investiţii în energii regenerabile, economie circulară şi transport electric. Punem accent și pe susținerea educației în rândul IMM-urilor cu ajutorul Academiei de Sustenabilitate, un proiect implementatat cu partenerii nostri de la Social Innovation Solutions prin care companiile au acces la un mediu de învățare și networking pentru a adopta principiile sustenabilității”a declarat Ioana Voinescu, Șefa Departamentului Sustenabilitate din cadrul BCR.
De cele mai multe ori, economia circulară este confundată cu reciclarea, ceea ce duce la abordări destul de puțin ambițioase, companiile limitându-se doar la colectarea separată a deșeurilor și ignorând modul în care își aleg și procură materiile prime sau cum le transportă de-a lungul lanțului de aprovizionare sau de distribuție.
În realitate, economia circulară se bazează pe principiul menținerii valorii produselor și materialelor cât mai mult timp posibil și pentru o utilizare cât mai îndelungată, printr-un design cât mai durabil, reutilizare, reparare, refolosire și, doar în cele din urmă, reciclare, pentru a fi transformat într-o nouă materie primă.
“Economia circulară, dincolo de formulări pretențioase, este doar un model de combatere a risipei. Fie că vorbim de materiale sau materii prime, de clădiri de birouri, depozite sau hale de producție, transport inutil sau energie consumată, pentru orice companie care operează într-un mediu concurențial este extrem de important să aibă grijă de costurile ei, deci să nu risipească resurse”, explică Raul Pop, Director Programe în cadrul Asociaţiei Ecoteca.
Deci, atunci când vorbim despre economia circulară, ne referim la îmbunătățirea performanțelor de mediu ale companiei , prin minimizarea consumului de resurse și generării de deșeuri, reducând emisiile de noxe și gaze cu efect de seră, scăzându-și consumul de energie.
Cum devin companiile sustenabile prin economie circulară
Multe IMM-uri de la nivelul Uniunii Europene (UE) implementează deja practici de economie circulară în afacerile lor.
Una dintre modalităţi vizează refolosirea materialelor, prin colectarea și restaurarea, de pildă, de mobilier vechi pentru a-l vinde din nou, evitând astfel risipa de lemn și alte resurse. De asemenea, se poate vorbi despre reciclarea materialelor, cum ar fi recipientele din sticlă pentru a le transforma în noi ambalaje, reducând astfel necesitatea producerii de sticlă nouă.
În ceea ce priveşte economisirea energiei, se pot instala tehnologii eficiente din punct de vedere energetic pentru a reduce consumul de energie în timpul producției, timp în care partajarea de utilaje sau de infrastructură reprezintă o metodă ce poate conduce la minimizarea costurilor și a consumului de resurse.
România a intrat, recent, în grupul ţărilor cu o strategie referitoare la economia circulară. În acest sens, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului de la Bucureşti a anunţat, recent, adoptarea Planului de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară. În acest fel, România a îndeplinit unul dintre jaloanele reformei privind gestionarea deşeurilor, aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Strategia naţională privind economia circulară identifică şapte sectoare economice pentru care se vizează exploatarea potenţialului maxim al economiei circulare, respectiv: Agricultură şi Silvicultură; Industria automotive; Construcţii; Alimente şi Băuturi; Ambalaje (sticla, hârtia şi materialele plastice etc.); Textile; Echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatoriși două sectoare “transversale”: administrarea deșeurilor și gestionarea apei.
