Dacă în anii trecuți taxa de salubritate era o cheltuială minoră, aproape trecută cu vederea pe lângă impozitul pe casă sau mașină, începutul anului 2026 a adus o realitate brutală pentru milioane de români, în unele orașe, taxa pe gunoi ajungând cea mai mare dare către bugetul local, uneori chiar depășind impozitul pe proprietate. Dar ce s-a întâmplat, mai exact, și de ce am ajuns să plătim sume care par, pentru mulți, nejustificate?
Cifre șoc: Unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri?

Anul 2026 a început cu un val de scumpiri fără precedent. Recordul este deținut de orașe precum Galați, unde taxa a sărit cu 70%, ajungând la aproximativ 288 de lei pe an de persoană. Pentru o familie cu doi copii, acest lucru înseamnă o factură anuală de peste 1.100 de lei doar pentru ridicarea deșeurilor.

De ce plătim mai mult? „Vinovații“ din spatele facturii

Există doi piloni principali care au susținut această creștere galopantă. Primul este dublarea „Contribuției pentru economia circulară“ cunoscută ca fiind „taxa pe groapă“. Conform OUG nr. 196/2005 (actualizată prin OUG nr. 125/2022), această contribuție a crescut de la 80 lei/tonă la 160 lei/tonă. Deoarece România reciclează sub 15% din deșeurile municipale, restul de 85% este taxat cu această sumă dublată, cost care se regăsește direct în buzunarul fiecărui cetățean.

Citește mai mult