Deșeurile din România rămân poveste fără sfârșit și deși prin PNRR s-au promis finanțări de sute de milioane de euro, sectorul se confruntă cu noi provocări, dintre care noi am selectat trei probleme majore ale managementului deșeurilor, în timp ce colectarea separată și reciclarea rămân la cele mai scăzute cote din Europa.
În cadrul conferinței Pria Events pe tema gestionării deșeurilor, mai mulți oficiali și experți au evidențiat problemele critice cu care România se confruntă în domeniul salubrizării și reciclării.

Printre cele mai stringente se numără lipsa instalațiilor de tratare a deșeurilor în Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), implementarea sistemului „Plătește cât arunci”, dificultățile privind indicatorii de performanță și tarifele operatorilor de salubritate, dar și lipsa unor obiective clare pentru economia circulară.

Lipsa instalațiilor de tratare: o problemă sistemică
Una dintre cele mai mari provocări evidențiate de oficiali este faptul că multe depozite de deșeuri nu dispun de instalații de tratare, ceea ce duce la probleme grave de mediu. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că România este investigată de Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu tratează deșeurile înainte de depozitare.

„Ne întreabă Comisia și Curtea Europeană de Justiție de ce nu tratăm deșeurile înainte de a le depozita, pentru că au informații că în patru depozite din România se întâmplă acest lucru. În opinia Comisiei, excepția e legată de acea situație în care nu tratezi, când, de fapt, știm cu toții că în România excepția e mai degrabă atunci când autoritățile locale își fac datoria și tratează și stabilizează deșeurile înainte de a le depozita”, a declarat Fechet.

Această problemă nu este nouă, însă consecințele ei sunt tot mai vizibile. Lipsa tratării adecvate a deșeurilor contribuie la poluarea solului și a aerului, în special prin emisiile de metan provenite din descompunerea acestora. În plus, România continuă să plătească amenzi semnificative pentru nerespectarea normelor europene.

Fechet a menționat că recent s-au plătit trei milioane de euro în sancțiuni, iar suma totală plătită pentru plastic nereciclat a ajuns la un miliard de euro. „Acești bani ar fi putut fi folosiți pentru a ecologiza depozitele la timp, dar am ajuns în această situație din cauza inacțiunii autorităților”, a adăugat el. Fechet a subliniat că în acest moment se vor plăti și sancțiunile, și costurile de ecologizare.

Citește mai mult