Aproape toate exemplarele de șprot și rapană analizate, precum și două treimi dintre midiile studiate, conțin microplastice, cu implicații potențiale grave pentru sănătatea umană. Comparativ cu litoralul bulgăresc, România prezintă un nivel mai ridicat de contaminare, explicat prin aportul de deșeuri plastice de la Dunăre. Cercetătorii au descoperit că microplasticele se acumulează în organismele marine, iar transferul acestora se produce de la pradă la prădător. Majoritatea particulelor identificate sunt fibre, iar biologii subliniază că plasticul nu este biodegradabil. De asemenea, mucurile de țigară și alte deșeuri plastice sunt frecvent întâlnite pe litoral. Specialiștii avertizează că tratarea termică a plasticului poate genera substanțe toxice, iar consumul de pește contaminat ar putea duce la afecțiuni grave, inclusiv cancer. Uniunea Europeană își propune să reducă eliberarea de microplastice cu 30% până în 2030, în cadrul unui plan mai amplu de protejare a ecosistemelor.

Citește mai mult