Raportul analizează modul de organizare și funcționare al Critical Chemicals Alliance, inițiativă europeană lansată pentru identificarea substanțelor chimice și a capacităților de producție considerate critice pentru economia UE. Autorii susțin că procesul este dominat de reprezentanții industriei chimice, în timp ce organizațiile de mediu și societatea civilă au o influență redusă. Documentul discută riscurile privind finanțarea publică a unor activități poluante, includerea unor substanțe precum PFAS, benzenul sau PVC-ul între prioritățile industriale, precum și lipsa unei orientări suficiente către reducerea poluării chimice, eliminarea combustibililor fosili și limitarea producției de materiale petrochimice.